Ulcerațiile aftoase sunt printre cele mai frecvente leziuni care pot apărea la nivelul mucoasei bucale. Sunt mici, de obicei dureroase și pot transforma gesturi banale, precum mâncatul, băutul sau vorbitul, într-o experiență neplăcută. Vestea bună este că, în majoritatea situațiilor, aftele sunt leziuni benigne, nu sunt contagioase și se vindecă de la sine.
Deși sunt foarte cunoscute sub denumirea simplă de „afte”, termenul medical este ulcerație aftoasă. Atunci când episoadele se repetă, medicul poate folosi denumirea de stomatită aftoasă recurentă.
Pentru că pot exista mai multe cauze ale ulcerațiilor din gură, este util să înțelegem cum arată o aftă obișnuită, ce factori îi pot favoriza apariția și, mai ales, care sunt situațiile în care este recomandat un consult medical.
Ce sunt ulcerațiile aftoase?
O ulcerație aftoasă este o mică leziune superficială care apare pe mucoasa din interiorul gurii. Cel mai frecvent este rotundă sau ovală, are centrul albicios, gălbui sau gri și este înconjurată de o zonă roșiatică, inflamată. Deși dimensiunile sale pot fi reduse, durerea poate fi surprinzător de intensă.
Aftele apar în special pe țesuturile moi ale cavității bucale: pe interiorul obrajilor și al buzelor, pe limbă, sub limbă, pe planșeul bucal sau în zona palatului moale. Pot apărea individual sau mai multe în același timp.
Un aspect important este că ulcerațiile aftoase nu sunt contagioase. Ele nu se transmit prin sărut, folosirea acelorași tacâmuri sau contactul cu o altă persoană. De asemenea, nu trebuie confundate cu leziunile provocate de virusul herpetic, care au alte caracteristici și o altă cauză.
Cum recunoști o aftă?
În multe cazuri, înainte ca ulcerația să fie vizibilă, persoana poate simți o senzație locală de usturime, arsură, sensibilitate sau durere. În următoarea zi sau în următoarele două zile apare leziunea caracteristică.
O aftă obișnuită poate avea:
- formă rotundă sau ovală;
- centru albicios, gălbui sau cenușiu;
- margine roșie, bine delimitată;
- sensibilitate sau durere, mai ales la atingere;
- disconfort accentuat atunci când intră în contact cu alimente foarte condimentate, sărate sau acide.
Majoritatea aftelor mici se vindecă spontan, în general fără să lase cicatrice. În cazul formei minore, vindecarea se produce adesea în aproximativ una până la două săptămâni.
Durerea nu este întotdeauna proporțională cu dimensiunea leziunii. O aftă foarte mică poate fi suficient de dureroasă încât să deranjeze în timpul meselor sau chiar atunci când vorbim.
De ce apar ulcerațiile aftoase?
Nu există o singură cauză care să explice toate cazurile. În stomatita aftoasă recurentă, mecanismul exact nu este pe deplin cunoscut, iar specialiștii consideră că este vorba despre interacțiunea mai multor factori, printre care predispoziția individuală, reacțiile sistemului imunitar și diferiți factori declanșatori.
Unele persoane dezvoltă o aftă foarte rar, în timp ce altele trec periodic prin episoade în care apar una sau mai multe leziuni.
Micile traumatisme ale mucoasei
Unul dintre factorii frecvenți este traumatizarea accidentală a mucoasei bucale. De exemplu, o persoană își poate mușca interiorul obrazului în timpul mesei sau poate răni gingia în timpul periajului. O margine dentară ascuțită, anumite lucrări dentare sau aparatele ortodontice pot produce, de asemenea, iritații locale.
Uneori este suficientă o leziune foarte mică pentru ca zona să devină sensibilă și să se formeze ulterior o ulcerație.
Stresul și perioadele solicitante
Stresul, oboseala și lipsa somnului sunt menționate frecvent printre factorii care pot favoriza episoadele de ulcerații aftoase la persoanele predispuse.
Acest lucru explică de ce unele persoane observă apariția aftelor în perioade aglomerate, în timpul examenelor, în perioade cu program intens sau după mai multe nopți cu odihnă insuficientă.
Stresul nu înseamnă însă că leziunea este „imaginară”. Afta este o leziune reală a mucoasei, iar asocierea cu stresul reprezintă doar unul dintre numeroșii factori care pot contribui la apariția ei.
Anumite carențe nutriționale
În cazul episoadelor frecvente sau neobișnuit de severe, medicul poate lua în calcul și existența unor carențe nutriționale. Deficitul de fier, vitamina B12 sau acid folic se numără printre situațiile care pot fi investigate, în funcție de contextul medical al persoanei.
Acest lucru nu înseamnă că orice aftă indică automat o lipsă de vitamine sau minerale. O leziune izolată este foarte frecventă și, de cele mai multe ori, nu indică o problemă de sănătate importantă.
Predispoziția familială
Aftele recurente pot apărea mai des în anumite familii. Predispoziția genetică este considerată unul dintre factorii care pot contribui la stomatita aftoasă recurentă.
Așadar, dacă mai mulți membri ai familiei se confruntă periodic cu afte, nu este neobișnuit ca o altă persoană din familie să prezinte aceeași tendință.
Există mai multe tipuri de ulcerații aftoase?
Da. Ulcerațiile aftoase pot avea dimensiuni și forme diferite.
Aftele minore
Sunt forma întâlnită cel mai des. Au dimensiuni reduse, sunt rotunde sau ovale și, în general, se vindecă fără cicatrice într-un interval relativ scurt.
Chiar dacă sunt mici, pot provoca o durere destul de intensă în primele zile.
Aftele majore
Sunt mai mari, mai profunde și mai puțin frecvente. Vindecarea poate dura mai multe săptămâni, iar uneori pot rămâne mici cicatrice.
Tocmai pentru că au dimensiuni mai mari și persistă mai mult, este indicat ca astfel de leziuni să fie evaluate de un medic sau de un medic stomatolog.
Aftele cu aspect herpetiform
Această formă se caracterizează prin apariția mai multor ulcerații foarte mici, grupate, care se pot uni și pot forma o zonă lezată mai întinsă. În ciuda denumirii, aceste afte nu sunt provocate de virusul herpetic.
Termenul descrie doar aspectul grupat al leziunilor.
Ulcerațiile aftoase sunt același lucru cu herpesul?
Nu. Este una dintre confuziile cele mai frecvente.
Aftele se dezvoltă în principal în interiorul cavității bucale, pe mucoasa moale, nu sunt contagioase și nu sunt determinate de virusul herpetic. Leziunile herpetice au o altă evoluție și pot începe prin apariția unor mici vezicule grupate.
Diferențierea nu este întotdeauna simplă pentru o persoană fără pregătire medicală. Dacă leziunile sunt neobișnuite, recurente sau apar pentru prima dată într-o formă severă, evaluarea medicală este cea mai sigură metodă de a clarifica diagnosticul.
Pot fi aftele semnul unei alte afecțiuni?
De cele mai multe ori, o aftă izolată sau câteva episoade ocazionale nu reprezintă un motiv de îngrijorare.
Totuși, ulcerațiile orale frecvente, numeroase, foarte mari sau însoțite de alte simptome pot apărea uneori în asociere cu anumite boli generale. Printre acestea se numără boala celiacă, boala Crohn, boala Behçet și unele afecțiuni care influențează funcționarea sistemului imunitar.
Important este contextul. Prezența unei afte nu înseamnă că persoana are una dintre aceste boli.
Medicul poate considera necesare investigații suplimentare mai ales atunci când aftele sunt persistente, foarte frecvente sau sunt asociate cu simptome digestive, febră repetată, leziuni în alte zone ale corpului, dureri articulare ori alte manifestări neobișnuite.
Ce poți face atunci când ai o aftă?
În majoritatea cazurilor, obiectivul principal este reducerea iritației până când mucoasa se vindecă.
În perioada în care afta este dureroasă, alimentele moi și ușor de mestecat pot fi mai confortabile. Este utilă evitarea temporară a alimentelor foarte picante, sărate, acide, crocante sau foarte fierbinți, deoarece acestea pot accentua usturimea și durerea.
Igiena orală trebuie menținută, dar realizată cu delicatețe. Periajul prea energic poate irita suplimentar zona sensibilă.
Clătirile cu apă sărată sunt menționate printre măsurile simple care pot fi utilizate pentru îngrijirea cavității bucale. Soluția trebuie eliminată după clătire, nu înghițită.
În cazul aftelor foarte dureroase, persistente sau recurente, medicul sau medicul stomatolog poate recomanda tratamente locale ori, în situații selectate, alte metode terapeutice. Alegerea depinde de numărul leziunilor, dimensiunea lor, frecvența episoadelor și starea generală de sănătate.
Pot fi prevenite ulcerațiile aftoase?
Nu toate episoadele pot fi prevenite, însă identificarea factorilor declanșatori personali poate ajuta.
O persoană care dezvoltă frecvent afte poate observa, de exemplu, că episoadele apar după mușcarea accidentală a obrazului, în perioade foarte stresante sau după nopți consecutive cu somn insuficient.
Este utilă și verificarea eventualelor surse constante de iritație din cavitatea bucală. Dacă o margine dentară, o lucrare stomatologică sau un aparat ortodontic traumatizează repetat aceeași zonă, medicul stomatolog poate evalua situația.
Un stil de viață echilibrat, cu suficientă odihnă, alimentație variată și o igienă orală delicată, susține în general sănătatea mucoasei bucale. În cazul unei carențe nutritive demonstrate prin evaluare medicală, corectarea acesteia trebuie făcută în funcție de recomandările unui profesionist din domeniul sănătății.
Când ar trebui să mergi la medic?
Majoritatea aftelor dispar singure, dar există situații în care este bine să nu amâni evaluarea medicală.
O ulcerație orală care persistă mai mult de aproximativ trei săptămâni trebuie examinată de un medic sau de un medic stomatolog. Același lucru este valabil dacă leziunea este mult mai mare decât aftele pe care le-ai avut anterior, sângerează, devine progresiv mai roșie și mai dureroasă sau este localizată într-o zonă neobișnuită.
Consultul este recomandat și atunci când:
- ulcerațiile apar foarte frecvent;
- apar numeroase leziuni simultan;
- durerea împiedică alimentația sau hidratarea normală;
- leziunile sunt foarte mari sau se vindecă greu;
- apar febră ori o stare generală alterată;
- există leziuni asemănătoare și în alte zone ale corpului;
- sunt prezente dureri sau umflături articulare;
- aspectul ulcerației este diferit de ceea ce ai observat în episoadele precedente.
Recomandarea de consult nu înseamnă automat că există o afecțiune serioasă. Este pur și simplu cea mai sigură cale de a stabili cauza unei leziuni persistente.
Cum stabilește medicul diagnosticul?
Pentru stomatita aftoasă recurentă, diagnosticul este în primul rând clinic. Medicul analizează aspectul leziunilor, localizarea lor, durata episoadelor și simptomele asociate.
În cazul unor episoade neobișnuit de frecvente sau severe, pot fi recomandate analize pentru identificarea unor posibile carențe sau afecțiuni asociate. În funcție de istoricul persoanei, acestea pot include evaluarea hemoleucogramei, a fierului, vitaminei B12 sau acidului folic, precum și investigații orientate către anumite boli digestive sau inflamatorii.
Nu există însă o singură analiză care să confirme toate cazurile de aftoză recurentă.
Aftele sunt periculoase?
În cele mai multe cazuri, nu.
Aftele obișnuite sunt neplăcute și uneori foarte dureroase, dar sunt în general benigne și se vindecă spontan. Mai ales atunci când vorbim despre una sau câteva leziuni mici, asemănătoare episoadelor anterioare, fără alte simptome, evoluția este de regulă favorabilă.
Ceea ce merită atenție nu este simpla existență a unei afte, ci persistența sau schimbarea comportamentului leziunii.
O rană din cavitatea bucală care nu se vindecă trebuie verificată, deoarece nu orice ulcerație orală este o aftă.
Ce este important să reții despre ulcerațiile aftoase?
Ulcerațiile aftoase, cunoscute simplu drept afte, sunt leziuni dureroase ale mucoasei bucale care apar foarte frecvent. Deși cauza exactă a formelor recurente nu este întotdeauna cunoscută, pot exista factori favorizanți precum traumatismele locale, stresul, lipsa somnului, predispoziția familială sau anumite carențe nutriționale.
Majoritatea aftelor mici se vindecă singure și nu lasă cicatrice. Ele nu sunt contagioase și nu sunt sinonime cu herpesul oral.
Pe durata vindecării, protejarea mucoasei de alimente și obiceiuri care o irită poate face perioada mai confortabilă. Iar atunci când ulcerațiile persistă, reapar foarte des, sunt neobișnuit de mari sau sunt însoțite de alte simptome, un consult medical este cea mai potrivită alegere.
Cu alte cuvinte, o aftă ocazională este de cele mai multe ori un episod trecător, nu un semnal de alarmă. Cunoașterea aspectului și evoluției sale normale ne ajută să gestionăm mai calm disconfortul și, în același timp, să recunoaștem situațiile în care organismul ne transmite că este nevoie de o evaluare mai atentă.
Comentarii